In preajma zilei de 1 Decembrie – ne aducem aminte ca avem o Casa a noastra, a tuturor romanilor care suferim de ceea ce se numeste „nationalism civic” – adica patriotism.

Mai sunt si alte boli – nuante degenerate ale formei sanatoase de mai sus – care-si fac simta presiunea pentru ca zguduie normalitatea. Cunoasteti si voi, cel putin doua: nationalismul etnic (numai poporul cutare este cel mai bun, cel mai drept …) si nationalismul religios (numai religia mea e singura care duce spre adevar, voi ceilalti traiti in ratacire).

Ne vom bucura si ne vom ruga, si ne vom spune unul altuia, firesc: „La Multi Ani!”

Dar o intrebare se cuvine rostita, in timp ce facem toate acestea: ce si-au dorit pentru Tara pe care au cladit-o, ei insisi, Inaintasii nostri? Care a fost planul lor, proiectul lor? Cum le (re)citim – si mai ales, cum le respectam Testamentul?

Suntem acasa, atunci cand ne aplecam la Mormantul martirilor nostri si recunoastem ca faptele lor de atunci vegheaza pasii nostri de astazi.

Va asteptam pe toti, la Intalnirea cu Prea Sfintitul Cardinal Iuliu Hossu si toti Ceilalti!

v1_copy-01

 

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SĂRBĂTORITĂ DE GRECO-CATOLICII DIN BUCUREŞTI

In Biserica, Sfanta Liturghie si Parastas

Împreună cu toţi românii, credincioşii greco-catolici din parohia „Sf. Ana” din Bucureşti au întâmpinat cu bucurie şi în rugăciune Ziua Naţională a României, participând la Sfânta Liturghie oficiată în capela din cimitirul catolic Bellu, de parohul lor, pr. Liviu Alexiu Oţoiu, protopop de Bucureşti, asistat de pr.Tiucă Dinu şi de pr. Ungureanu Coriolan, ambii de la Ocna Mureş. Credincioşilor greco-catolici din parohia „Sf. Ana” li s-au alăturat membrii Consiliului Director al AGRU Bucureşti, în frunte cu preşedintele acestuia, dl. Călin Diaconu, precum şi coreligionari din alte parohii bucureştene. La intrarea în capelă, participanţilor li s-au împărţit cocarde tricolore.

Răspunsurile la  Sfânta Liturghie au fost date de corul parohiei, condus de prof. Lucian Turdeanu, căruia i s-au alăturat vocile mai multor participanţi. La Intratul cel Mare pr. Liviu Alexiu Oţoiu, protopop de Bucureşti, a pomenit, alături de „ctitorii şi binefăcătorii sfintei bisericii acesteia” şi pe:

Cardinal Iuliu Hossu

Patriarh Miron Cristea

Mitropolit Vasile Suciu

Mitropolit Alexandru Nicolescu

Episcop Demetru Radu

Episcop Valeriu Traian Frenţiu

Episcop Alexandru Rusu

Episcop Ioan Bălan

Gheorghe Pop de Băseşti

Ştefan Cicio Pop

Iuliu Maniu

Alexandru Vaida Voievod

Vasile Goldiş

Pr. Zenovie Pâclişanu

Pr. Atanasie Doroş

şi pe ceilalţi făuritori ai Marii Uniri.

La mormantul Cardinalului Iuliu Hossu

În cuvântul de învăţătură rostit după  Sf. Evanghelie, părintele Liviu a spus printre altele: „ . . vorbind despre 1 decembrie 1918, de Marea Unire şi de aportul adus de BRU şi Şcolile Blajului, trebuie să pornim de la Unirea cu Roma, de la Episcopul Inocenţiu Micu Klein şi de la Episcopul Petru Pavel Aron. Episcopul Inocenţiu Micu Klein a fost apărătorul tuturor românilor ardeleni nu numai al celor greco-catolici, cel care a pus bazele luptei politice naţionale  a românilor din Transilvania.

Este drumul preluat şi de urmaşii săi, cu argumentele invocate pentru prima dată de el: dreptul istoric, vechimea românilor, ponderea majoritară a românilor şi destoinicia lor, argumente puternice şi de necontestat. Episcopul Petru Pavel Aron a deschis în 1754 Şcolile Blajului, pentru clerici şi mireni, şcoli ce nu vor înceta să trimită şi să răspândească lumină românilor mai bine de 200 de ani. Şcolile au atins timpul lor de glorie în vremea Episcopului Ioan Bob. Atunci s-a redactat  cel dintâi Supplex al românilor din Transilvania. Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan, Augustin  Bunea şi mulţi alţi intelectuali formaţi în Şcolile Blajului, au fost în fruntea elitei româneşti din vremea lor. Şcolilor din Blaj li se vor alătura cu timpul şi altele la Oradea, Gherla, Năsăud sau Beiuş. . .

Şcolile româneşti creează nu numai spirite luminate, ci şi pline de curaj, gata

Capela Sf Ana - impodobita cu steaguri

nu numai să spună adevărul, dar şi să lupte pentru apărarea lui. La Blaj s-a rostit pentru prima dată : „Vrem să ne unim cu Ţara !” Augustin Bunea spunea în 1909: ”Dacă am fost veacuri în şir zidul de pază al civilizaţiilor Apusului împotriva cotropitorilor barbari, este dovada cea mai vie de puterea şi trăinicia noastră . . Limba şi credinţa noastră le vom apăra cu îndârjire neînfricată.” . .  Lupta lor va duce la Marea Unire, care avea să fie înfăptuită, în chip simbolic, în oraşul marilor martiri ai secolului 18, Horia, Cloşca şi Crişan, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. . . .

Pe Câmpul lui Horea erau prezenţi peste 100.000 de români, în frunte cu preoţii şi învăţătorii satelor. . . În faţa lor Episcopul Iuliu Hossu , viitorul Cardinal, primul român intrat în rândul purpuraţilor, primind onoarea de a fi desemnat ca „ Vestitor al Marii Uniri” a citit Rezoluţia Adunării  Naţionale de la Alba Iulia, şi făcând parte din delegaţia desemnată de Consiliul Dirigent, a înmânat-o Regelui.

Cardinalul Iuliu Hossu obişnuia să spună: „Dacă nu era Unirea religioasă de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde s-a strigat: Vrem să ne unim cu Ţara ! şi fără aceasta nu era nici  Unirea din 1918”

Pomenind pe cei care au implinit visul mai multor generatii

În această zi aducem şi noi un sincer şi pios omagiu făuritorilor Marii Uniri, înaintaşilor lor, care animaţi de un fierbinte patriotism, au luptat pentru unitatea şi independenţa naţională, pentru înfăptuirea unei vieţi libere şi demne pentru întregul popor român.”

După Sfânta Liturghie a avut loc o slujbă de pomenire a făuritorilor Marii Uniri menţionati mai sus, urmată de o rugăciune la mormântul Cardinalului Iuliu Hossu, unde, pe lângă rugăciunile rânduite se citi la morminte, părintele Liviu a citit din Cartea acestuia „Credinţa noastră este viaţa noastră” (pag.235) „Rugăciunea de consfinţire către Preasfânta Inimă a Preacuratei Fecioare Maria” la sfârşitul căreia participanţii au intonat Imnul Naţional.

(A consemnat pentru AGRU Bucuresti, Domnul Valer Ardelean. Pozele – prin amabilitatea Domnului Anton Chiciudean)